Cutreierand capitala

Rezumarea primului mesaj :

Iata-ma din nou aici dupa 4 ani de strabatut lumea,m-am intors inapoi acasa.Privesc in jurul meu si vad aceleasi cladiri ponosite ca si la plecare.
-Se vede ca lumea a lasat-o mai moale de cand s-a terminat razboiul,spun pe un ton soptit,in timp ce trec pe langa niste trecatori.Ajung la o trecere de pietoni si ma opresc la semafor,privind in sus la numarul de secunde ramase pana se face verde.45.Oftez si ridic din umeri,in timp ce imi bag mainile in buzunar si ma sprijin de stalp.

Ating teaca sabiei, apoi spun:
-Nu e ca și cum că aș vrea să trăiesc cu voi. Nici măcar empatia nu am putut să o împărtășesc în ăștia 100 de ani.
M-am ridicat, privindu-i pe cei doi atent. Mi-am luat mâna de pe teaca sabiei, apoi mi-am atins aparatul de pe braț. Apăsam niște butoane care afișau niște litere într-un dialect cu totul diferit de cel al oamenilor, apoi am spus:
-I wabanjwa ezimbili (Am prins doi)

-Si acum esti total melodramatic.Ia-ti un hobby,raspund calm,in timp ce imi bag katana la loc in teaca si ma intorc cu spatele la ei,parasind zona.

-Nu as putea sa las un specimen fascinant ca tine negustat, spune Psyhee gesticuland dramatic in aer. Fa-mi o favoare si nu te lasa usor, imi place cand prada incearca sa se opuna, termina cu un zambet larg, psihopatic.
Vectorii sparg geamurile peretilor laterali de langa Psyhee, intrand in cladire si facandu-se nevazuti. In cateva momente, ambii vectori ies din lateralele lui Cyssus, de sus, imprastiind cioburi peste tot

În acel moment am deviat atacul pe jumătate sărind în sus, apoi am devenit invizibil. Pe pământ se putea observa casca mea, care mă ajuta să comunic cu oamenii. Acum nu mai puteam să le vorbesc în așa fel încât să mă înțeleagă.
În următorul moment, am căzut peste Psyhee, având pistolul lipit de fruntea sa.

Spoiler:

Il observ pe tipul excentric cum pierde lupta cu coltul ochiului,si in momentul cand creatura avea pistolul la capul lui,scot katana si o arunc spre el,lovindu-l in mana si zburandu-i pistolul din ea.

Profitand de acea divergenta, un vector il strapunge pe Cyssus in abdomen (sau cel putin incearca), in timp ce Psyhee se indeparteaza putin, scotandu-si pistolul si indreptandu-l spre Cyssus.

Armurea mea a blocat atacul lui Psyhee. Nu am simțit nimic. Iar rana de la mână nu putea să fie negliijată. I-am privit pe cei doi, apoi mi-am plimbat limba în jurul colților. 
Aparatul a început să bipăie, urmat de un sunet puternic, insuportabil. Era un mesaj din lumea mea. Un mesaj care mi-a zis că nu am voie să rănesc acele ființe umane.
Am scos un sunet destul de urât, apoi m-am îndreptat spre casca mea de pe jos.

-O pizza ajunge pentru recompensa,spun pe un ton amuzat,apropiindu-ma de tipul excentric si ridicandu-mi katana de jos.

Psyhee avea o expresie visatoare.

Spoiler:

"Ohhhhhh Pot simti sirosul sangelui lui de la rana de la brat. Cred ca unul din vectorul meu i-a atins sangele"
-OHhhhHHhh, geama prelung, incolacindu-si bratele in jurul lui. FORTISSIMO! se elibereaza acesta la sfarsit, ridicandu-si o mana spre cer sau spre altceva...ceva ce vede doar el.

Spoiler:

Isi aminteste ca este in public, in fata celor doua prazi...Trebuie sa se controleze. Isi regleaza respiratia si isi aranjeaza costumul. Auzind ce a spus LEon, zambeste larg.

Spoiler:

-Da. DA. *cough couch* Desigur, se intoarce acesta la tonul sau calm. De fapt, te invit la o cina speciala, stiu un restaurant perfect pentru...acest eveniment.
Trece pe langa el, se opreste in dreptul lui si ii sopteste aproape de ureche.
-Macar atat de pot face pentru tine, mon amie.

pedo bear mode activated:

Îmi ridicat casca, mi-o pun pe cap, apoi ridic pistolul. Îi privesc cu dezgust, și spun:
-Nu mă pot atinge de voi, ordine de sus. Dar asta nu înseamnă că voi vă puteți atinge de mine.
Îmi bag pistolul la locul său, apoi îmi ridic capul în sus. Voi putea cândva să mă reîntorc ?
-Dacă este alcool, vin și eu. continui eu

-As prefera sa iau cina cu tine decat cu el,ma uit la creatura in timp ce imi bag katana la loc in teaca.Simt o aura de viol ce se manifesta din el.

-ohohohohohoooo, rade acesta in sinea lui...dar cu voce tare, fara sa isi dea seama. Deci este decis! se itnoarce spre ei, intinzandu-si bratele de lord si salvator sfant.

yaoui to the right:

-Urmati-ma, limuzina mea este aproape. Oh, scuzati-mi costumul. Imi pare rau ca v-am creat o prima impresie atat de...tulburatoare.

yaoui to the left:

-Tsk, nu mă subestima.
Apăs un buton al mecanismului, un curent electric înconjurându-mă. Acesta era la un metru de mine, apoi s-a restrâns, în cele din urmă lipindu-se de mine. Nu mai arătam ca un yautja, ci ca un om normal. Cu o voce specifică unui umanoid de cam 20 de ani, spun:
-Să mergem. Noaptea ies la vânat, deci nu este timp de pierdut.

-Pana atunci putem vana niste pizza,spun amuzat in timp ce plecam toti trei catre limuzina tipului ciudat.

yaoui to the left:

-Yaoui to the left. Adica...Limuzina este in stanga, ha ha...ha.
Un sofer imbracat in costum specific iese si le deschide usa, fara sa para confuz in legatura cu starea celor doi de fata, care aveau hainele rupte. Probabil se obisnuise.

-Mâncarea voastră mă dezgustă, intervin eu în timp ce intru în vehicul
M-am așezat, apoi am început să-mi ating pielea de pe braț. Niște lumini începeau să apară, acolo fiind acel mecanism. Trimiteam un mesaj.
-Alcoolul are nutrienți care mă hrănesc, de atât am nevoie.

Urc in limuzina si ma uit la cei doi in timp ce ridic o spranceana.
-Asta o sa se termine bine,spun pe un ton sarcastic in timp ce dau din cap.

Mirosul sangelui lui Cyssus ajunge la Psyhee, care incepe sa tremure incontrolabil, desi incerca sa se abtina.

Spoiler:

"Trebuie sa ma calmez, pana acum a decurs bine, oh, o pot face, inca putin...inca putin...si voi simte acel sange mai mult decat olfactiv. DOLCE!"

Spoiler:

Limuzina se opreste in fata unei cladiri masive, cu arhitectura renascentista, intre limita dintre arta si kitsch datorita extravagantei si incarcaturii.

Am fost primul care a ieșit din limuzină. Am privit plictisit acea clădire. Era nimic pe lângă ce găseam pe planeta mea. Dar la ce să mă aștept din partea unor ființe inferioare ?
-Astea erau la mine pe planetă în urmă cu câteva mii de ani pământești...

Ma dau jos din limuzina si privesc cladirea.
-Imi place arhitectura,spun pe un ton calm.Totusi,arata mai degraba a muzeu decat a local in care poti manca ceva.

-Va rog, urmati-ma, spune acesta schitand un zambet politicos.
In timp ce ii conduce pe holurile inguste si inalte ale cladirii, le vorbeste despre diferitele picturi ce aduc culoare peretilor masivi. Ajung intr-o sala destul de mare, in mijlocul careia se afla o masa lunga, cu toate tacamurile necesare, dar fara mancare.
-Daca imi permiteti, acum ar trebui sa merg sa ma schimb. Nu va faceti griji, mancarea vine imediat, luati loc intre timp.

Spoiler:

-N-am de gând să mănânc... o să vărs iar.
Mă așez pe un scaun, apoi mă uit prin jurul nostru. Îl privesc pe celălalt om, apoi spun:
-Singura problemă e că atunci când sunt în forma de om... nu pot să folosesc armele și abilitatea.

-N-aveam de gand sa lupt oricum,poti sta chill,spun pe un ton calm asezandu-ma la masa.

Brusc, platforma pe care se afla masa si cei doi de la masa se ridica, iar tavanul se deschide. Cine ar fi crezut ca exista un asemenea sistem de ascensiune intr-o cladire renascentista*plot twist*? Cei doi se trezesc intr-o alta camera-sau mai bine spus, o sala imensa, luminata doar in centru-. Seamana cu un stadion circular, in care se afla ei. Imprejurul lor la o inaltime considerabila, in scari, se afla persoane mascate, care incep sa aplaude. Sala rasuna doar de aplauzele acestora.
PSyhee intrerupe sunetul aplauzelor lor:

Spoiler:

-Am presimțit asta.
Eram pregătit să apăs butonul pentru a-mi reveni la forma inițială, dar aparatul se blocase. Nu am afișat vreo expresie, apoi l-am privit pe Psyhee. În ochii mei se puteau vedea acea expresie pe care o are ucigașul înainte de a-și ucide ținta, dar... cu o privire nu puteam rezolva. Trebuia să acționez, iar pe celălalt îl trăgeam în jos fără puterile mele.
Ce ai de gând, ticălosule ?